Cea mai sudică mânăstire din România
Valul înnoitor al activităţii monahale româneşti declanşat după 1989, a mângâiat şi străvechile meleaguri ale Teleormanului. Prin evlavia, jertfă şi râvnă monahilor şi credincioşilor,s-au construit noi aşezăminte, s-au reactivat uitate vetre monahale.
Din primele luni de păstorire, P.S. Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, s-a angajat într-o activitate fără precedent, de renaştere a vieţii monahale. La 16 octombrie 2002 consiliul eparhial a hotărât înfiinţarea Schitul "Sfântul Nicolae" - Năsturelu. Temeiul a fost aprobat la 3 martie 2003 şi de Mitropolia Munteniei şi Dobrogei că Mănăstirea Sfântul Nicolae mănăstire de maicii. Aşezământul monahal s-a întemeiat pe locul fostei ferme de stat Luciu, din comună Năsturelu.
Despre noi
Mănăstirea Sfântul Nicolae se află situată în localitatea Năsturelu, judeţul Teleorman, pe Drumul Naţional C5 Zimnicea - Giurgiu. De la Drumul Naţional spre Dunăre distanţa până la mănăstire este de 1,8 km. Mănăstirea Sfântul Nicolae din satul Năsturelu, jud. Teleorman a luat fiinţă cu binecuvântarea Preasfinţitului Galaction Stângă, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, şi a consiliului eparhial la 16 octombrie 2002 ca ,,Schitul Sfântul Nicolae”. La 03 martie 2003, cu binecuvântarea Preafericitului Patriarh Teoctist şi a Sinodului Mitropolitan, ia actul de aprobare a înfiinţarii ,,Mănăstirii Sfântul Nicolae – Năsturelu’’, ca mănăstire de călugăriţe. Aşezământul monahal s-a întemeiat pe locul fostei ferme de stat Luciu; după revoluţie, ferma a fost desfinţată, locul abandonat; vechile construcţii s-au degradat. Aceasta a fost cumpărată de Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, apreciind că locul este prielnic întemeierii unui aşezământ mănăstiresc. Mănăstirea se află pe pământul Bisericii Sfânta Vineri din Bucureşti, fiind donat bisericii în anul 1839 de către familia Herăscu - Năsturel, întemeitorul localităţii Năsturelu. În anul 1996 pământurile au fost redate Episcopiei. Biserica mare a mănăstirii are o arhitectură mareaţă. Este construită din cărămidă lucrată şi arsă într-o fabrică din judeţul Iaşi. Biserica, în formă de cruce greacă, având o lungime de 23 m, o lăţime de 12 m între abside şi o înălţime de 23 m, este încununată cu o singură turlă octogonală pe naos, ridicată pe o bază pătrată cu muchiile teşite, formate din laturi intermediare. Împărţirea bisericii este cea clasică: pridvor, pronaos, naos şi altar. Pridvorul este deschis, fiind susţinut de 4 stâlpi care descriu trei arcade frontale şi două laterale. Pronaosul este acoperit cu o calotă sferică susţinută pe patru stâlpi de beton. Legătura dintre pronaos şi naos este marcată printr-o boltă simetrică prin amploare cu cea care face dechiderea către sfântul altar şi cele două abside semicirculare. La rândul său, naosul va fi despărţit de altar prin catapeteasmă. La exterior, biserica va fi tencuită, fiind împărţită în două registre, despărţite printr-un brâu din cărămidă aparentă. Registrul inferior este mai înalt decât cel superior. Constructia clopotniţei şi a bisericii, au fost executate firma Intercont Dual Construct din Bucureşti, condusă de dl. Iosif Damatarc.
Localizare
Mănăstirea Sfântul Nicolae se află situată în localitatea Năsturelu, judeţul Teleorman, pe Drumul Naţional C5 Zimnicea - Giurgiu. De la Drumul Naţional spre Dunăre distanţa până la mănăstire este de 1,8 km. Aşezământul monahal s-a întemeiat pe locul fostei ferme de stat Luciu; după revoluţie, ferma a fost desfinţată, locul abandonat; vechile construcţii s-au degradat. Aceasta a fost cumpărată de Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, apreciind că locul este prielnic întemeierii unui aşezământ mănăstiresc. Mănăstirea se află pe pământul Bisericii Sfânta Vineri din Bucureşti, fiind donat bisericii în anul 1839 de către familia Herăscu - Năsturel, întemeitorul localităţii Năsturelu. În anul 1996 pământurile au fost redate Episcopiei.